High Altitude Ice Crystals
HAIC (High Altitude Ice Crystals) este un proiect integrat FP7-AAT de tip L2, care are ca scop analiza particulelor de gheata la mare altitudine si imbunatatirea sigurantei aeronavei, atunci cand zboara in nori si in conditii de jivraj.
Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați pagina oficială a proiectului website
Titlul proiectului: High Altitude Ice Crystals
Program Capacitati: Ctr. 219 EU/18-07-2013
Acronimul proiectului: HAIC
Bugetul total al proiectului (in EURO): 22.876.816,80
Durata proiectului (luni): 48
Data de începere a proiectului (luna/an): September/2012
Data de finalizare a proiectului (luna/an): September/2016
Rezumatul proiectului
Principalul obiectiv HAIC este acela de a permite industriei aeronautice europene sa faca fata provocarilor legate de evolutia reglementarilor EASA si ICAO privitoare la imbunatatirea functionarii aeronavei si cresterea sigurantei zborurilor in nori micsti si in conditii de jivraj.
Cercetarea va aborda o gama larga de concepte, solutii si tehnologii inovatoare ce vor conduce la cresterea sigurantei functionarii infrastructurilor de baze ale sistemului traficului aerian: aeroporturi si managementul traficului aerian, precum si in imbunatatirea solutiilor integrate de securitate.
Cooperarea internationala este incurajata in domenii legate de fizica atmosferei la mare inaltime si siguranta zborului, in special in cazul in care problemele de standardizare sun tluate in considerare.
Proiectul va contribui la realizarea obiectivelor tehnologice prevazute de Viziunea ACARE 2020: reducerea ratei accidentelor cu 80%; realizarea unei imbunatatiri substantiale in eliminarea si recuperarea erorii umane.
HAIC isi propune îmbunatatirea suportului necesar industriei aeronautice europene pentru a face fata cererilor legate de evolutia reglementarilor in ceea ce priveste impactul fenomenelor de jivraj in nori micsti si alte conditii de inghet prin caracterizarea continutului de apa la altitudini mari. Un alt obiectiv este dezvoltarea instalatiilor de testare si a instrumentelor numerice pentru imbunatatirea operatiunilor de zbor in conditii de jivraj. Imbunatatirea zborurilor se doreste a se realiza prin dezvoltarea tehnologiilor specializate determinarii conditiilor de jivraj prin posibilitatea de a alerta echipajul avionului, sporind astfel in mod continuu securitatea zborului.
Obiectivele tehnice ale proiectului sunt: caracterizarea atmosferei la altitudini mari; dezvoltarea instrumentelor de test pentru caracterizarea conditiilor de inghet din timpul zborurilor test; dezvoltarea detectorilor pentru jivrajul produs în conditii de înghet si apa supraracita; consolidarea si adaptarea tunelurilor aerodinamice pentru a permite reproducerea conditiilor de jivraj din atmosfera; modelarea fenomenului de acumulare de gheata, traiectoriilor particulelor; validarea modelelor.
Rolul partenerului roman in realizarea proiectului
INCAS in HAIC isi propune caracterizarea, optimizarea, consolidarea si selectia celor mai sofisticate sonde pentru caracterizarea microfizicii norilor la mare altitudine. Acestea vor fi selectate in scopul de a masura faza mixta si conditiile de inghet in timpul testelor in zbor si de a calibra tuneluri de vant capabile sa reproduca conditiile de givraj. In cadrul proiectului HAIC se doreste masurarea si caracterizarea proprietatilor microfizice ale regiunilor de baza sau in apropierea norilor de convectie profunda, inclusiv continutul lichid apa si gheata cat si dimensiunea particulelor si distributia dimensionala a picaturilor si cristalelor.
Totodata, INCAS vizeaza dezvoltarea de instrumente numerice si modernizarea capacitatilor tunelurilor aerodinamice europene in scopul de a simula impactul fazei mixte si de înghet pe componentele aeronavelor si de a permite industriei aeronautice europene crearea unor istrumente de detectie adecvate.
Concret, INCAS Bucuresti este implicat in subproiectele SP2, SP5 si SP6, cu pachetele de lucru WP2.2, WP2.4, WP5.2, WP5.4 WP6.3 si WP6.5. Institutul are in sarcina subiecte si obiective bineconturate pentru o independenta a derularii activitatilor, cu asigurarea unei integrari a rezultatelor sub coordonarea liderilor de pachete de lucru, astfel:
SP2 – (WP2.2 – Flight Test for High IWC atmosphere characterization – Teste în zbor pentru caracterizarea atmosferei cu un continut crescut de apa supraracita si gheata; WP2– Microphysical properties of the high IWC region using F/T – proprietati microfizice ale regiunilor cu un continut crescut de apa supraracita si gheata utilizand campanii de masuratori aeropurtate si teste). In cadrul WP2.4 la expertiza masuratorilor insitua proprietatilor microfizice si la analiza masuratorilor obtinute cu senzorul Nevzorov LWC-TWC.
SP5 – (WP5.2 – Definition of test facilities specifications – Definirea specificatiilor facilitatilor de testare; WP5.4. – Calibration and wind tunels – Calibrari si tunele aerodinamice). In cadrulSP5, INCAS va fi implicat in definirea cerintelor capacitatiilor testelor in tunelele aerodinamice (WP5.2) si va contribui la definirea metodologie de calibrare (WP5.4).
SP6 – (WP– Develop ice particles trajectory models Dezvoltarea de modele pentru traiectoriile particulelor de gheata; WP Develop ice particles accretion models – dezvoltarea de modele pentru cresterea particulelor de gheata). In cadrul SP6, INCAS va fi implicat in integrarea modelului ETM in codul Lagrangian dezvoltat de INCAS si calculul unor cazuri de validare a testelor (WP6.3) si totodata va lucra la punerea in aplicarea modelului Messenger imbunatatit in modulul 2D de acumulare a ghetii si calculul testului 2D.
Parteneri
1 (COO) AIRBUS OPERATIONS SAS (AI-F)
2. Airbus Operations GmbH (AI-D)
3. Airbus Operations SAS (AI-F)
4. Airbus SAS (AI)
5. ARTTIC (ARTTIC)
6. Atmosphere, Systemes and Services (SARL) (ATM)
7. Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS)
8. Centro Italiano Ricerche Aerospaziali SCPA (CIRA)
9. Cranfield University (CU)
10. Dassault Aviation SA (DASSAV)
11. Deutsches Zentrum Fuer Luft – Und Raumfahrt EV (DLR)
12. Direction Generale de L’Armement / DGA Essais Propulseurs (DGA)
13. EADS Deutschland GmbH (EADS-IWG)
14. EASN Technology Innovation Services BVBA (EASN TIS)
15. Esterline Advanced Sensors – Auxitrol (ESTERLINE)
16. Federal State Unitary Enterprise the Central Aerohydrodynamic Institute Named After Prof. N.E. Zhukovsky (TSAGI)
17. GKN Aerospace Services Limited (GKN)
18. Honeywell International s.r.o. (HONEYWELL) and Honeywell International INC (HON-INC)
19. Institut de Radioprotection et de Surete Nucleaire (IRSN)
20. Instituto Nacional de Tecnica Aerospacial (INTA)
21. Institutul National de Cercetari Aerospatiale Elie Carafoli – I.N.C.A.S. SA (INCAS)
22. Intertechnique – Zodiac Aerospace Group (ZA-INT)
23. Meteo-France (MET-FR)
24. National Research Council of Canada (NRC)
25. Office National d’Etudes et de Recherches Aerospatiales (ONERA)
26. Piaggio Aero Industries SPA (PAI)
27. Rockwell Collins France (RCF)
28. Rockwell Collins Inc. (RC-INC)
29. Koninklijk Nederlands Meteorologisch Instituut (KNMI)
30. Science Engineering Associates (SEA)
31. Snecma SA (SNECMA)
32. Stichting National Lucht-en Ruimtevaartlabiratorium (NLR)
33. Technische Universitaet Darmstadt (TUD)
34. Technische Universitat Braunschweig (TUBS)
35. Thales Avionics SA (THAV)
36. TAI Turkish Aerospace Industries, Inc. (TAI)
37. University of Twente (UTWENTE)
38. Von Karman Institute for Fluid Dynamics (VKI)