Efficient Systems and Propulsion for Small Aircraft
Proiectul “Efficient Systems and Propulsion for Small aircraft” -ESPOSA-, are ca obiect principal dezvoltarea motoarelor cu turbina mici, de putere pana la 1000kW, care sa echipeze aeronave (civile) cu o capacitate de transport de maxim 19 pasageri (reglementate prin CS23- FAR-23).
Pentru mai multe informații, vă rugăm să vizitați pagina oficială a proiectului website
Titlul proiectului: Efficient Systems and Propulsion for Small Aircraft
Program Capacitati: Ctr. 204 EU/25.06.2013
Acronimul proiectului: ESPOSA
Bugetul total al proiectului (in EURO): 37.710.538,95
Durata proiectului (luni): 48
Data de începere a proiectului (luna/an): Octombrie/2011
Data de finalizare a proiectului (luna/an): Septembrie/2015
Rezumatul proiectului
Tehnologiile si cunostintele ce se acumuleaza de-a lungul activitatilor acestui proiect devin componente ale cunoasterii utilizabile de industria Europeana de aeronautica pentru constructa unitatlor de propulsie mai putin poluante, cu costuri de operare minimalizate si cu un grad de siguranta ridicat. Unul din obiectivele importante este reducerea semnificativa a volumului de operare alocat sistemului de propulsie la bordul aeronavei, ceea ce contribuie nemijlocit la reducerea costurilor de operare, cresterea sigurantei si confortului de zbor.
O atentie aparte se acorda si agregatelor care deservesc motorul cu turbina, ca parte integrata a motorului ce contribuie semnificativ la performantele si calitatile motorului vizate in proiect. Alaturi de tehnologiile noi pentru componentele sistemului de propulsie bazat pe motoare cu turbina, in obiectivele activitatilor programate se afla si tehnologiile de control electronic al functionarii intregului sistem cu o monitorizare a starii tehnice curente si oferind suport pentru solutii avansate ale sistemului de ungere si alimentare.
Deoarece performanþele unui motor sunt dependente intr-o mare masura de instalarea acestuia in si pe structura purtatoare a aeronavei, unul din subproiectele structurii organizatorice de activitati in ESPOSA se ocupã de metode avansate pentru integrarea sistemului de propulsie cu structura purtatoare. Astfel proiectul contribuie la conturarea standardului de instalare a sistemului de propulsie ceea ce creste gradul de pregatire pentru integrarea rapida pe structura purtatoare a aeronavei.
Tehnologiile utilizate pentru proiectarea sistemului de propulsie vizat sunt evaluate folosind instalatii si bancuri de incercari la sol, precum si teste în zbor extinse, astfel incat sa se obtina demonstrarea la un nivel ridicat a solutiilor dezvoltate de activitatile proiectului.
Continutul de cercetare dezvoltare al proiectului ESPOSA este complementar domeniilor tehnologice ale programului de initiative tehnologice Clean Sky si foloseste rezultatele obtinute in domeniul propulsiei din proiectul european CESAR (Cost-Effective Small Aircraft), la care a fost parte si Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Aerospatialã – INCAS Bucuresti.
Rolul partenerului roman in realizarea proiectului
INCAS Bucuresti este implicat in subproiectele ESPOSA SP1, SP3 ºi SP6, cu pachetele de lucrari WP1.1, WP3.3, WP6.2, WP6.3, WP6.4 si WP6.5.
Cu aceste activitati la care participa, INCAS Bucuresti acopera toate subiectele de conceptie, dezvoltare si cercetare care fac obiectul de activitate al institutului, cu exceptia incercarilor in zbor si a automaticii sistemului de propulsie. Institutul are in sarcina subiecte si obiective bine conturate pentru o independenta a derularii activitatilor, cu asigurarea unei integrari a rezultatelor sub coordonarea liderilor de pachete de lucrari.
Personalul institutului este implicat în dezvoltarea instrumentelor de analiza si conceptie pentru rezolvarea problemelor care revin in sarcina colectivelor de lucru stabilite pentru proiectul ESPOSA. Subiectele care trebuie abordate acopera o larga problematica, de la rezolvarea unor probleme inverse, specifice proiectarii, pina la elaborarea unor algoritmi si programe de calcul avansate de analiza a solutiilor tehnice, integrate in contextul de software dezvoltat de toti partenerii proiectului, precum si efectuarea testelor tehnice necesare validarii materialelor folosite pentru realizarea tehnica si tehnologica a sistemului de propulsie.
INCAS Bucuresti este responsabil pentru 4 rapoarte tehnico-stiintifice de etapa si contribuie direct sau indirect la 10 rapoarte de cercetare-dezvoltare ce se elaboreaza in cadrul pachetelor de lucrari si sarcinilor distribuite partenerilor prin structura programului de activitati detaliate pina la obiective de sine statatoare.
Pachetele de lucrari la care participa INCAS Bucuresti si obiectul activitatilor ce revin in sarcina acestora sunt dupa cum urmeaza (extras din propunerea de proiect):
SP 1 – Requirements on Propulsion Units Performances
(WP 1.1 – Requirements on GTE propulsion used in General Aviation; WP 1.2 – Performance and economic specifications for baseline engines; WP 1.3 – Enhanced mathematical modelling of gas turbine engines )
SP 3 – Lean Manufacture Technologies
(WP 3.1 – Low-cost machining for compressors; WP 3.2 – Precise and low-cost casting technologies for turbine wheels; WP 3.3 – Development of progresive coating solutions for engines parts; WP 3.4 – Low-cost gearbox manufacturing)
SP 6 – Advanced Design Methods for Engine/Airframe Integration
(WP 6.1 – Complex design methodology for engine mechanical integration; WP 6.2 – Reliable design methodology for aerodinamic engine/airframe integration; WP 6.3 – Tools for engine and nacelle aeroelastic integration – „Whirl Flutter”; WP 6.4 – Reliable simulation tools for engine thermal integration; WP 6.5 – New design and manufacturing approaches for „hot” composite nacelles) .
Parteneri
ATARD SAVUNMA VE HAVACILIK SANAYI ILERI TEKNOLOJI UYGULAMALARI ARASTIRMA VE GELISTIRME A.S.
AVIO S.P.A
BUDAPESTI MUSZAKI ES GAZDASAGTUDOMANYI EGYETEM
CENTRAL INSTITUTE OF AVIATION MOTORS
CENTRE DE RECHERCHE EN AERONAUTIQUE ASBL – CENAERO
CENTRO ITALIANO RICERCHE AEROSPAZIALI SCPA
EVEKTOR, spol. s.r.o.
FRAUNHOFER INSTITUTE FOR PRODUCTION TECHNOLOGY IPT
FUNDACION TECNALIA RESEARCH & INNOVATION
GROB AIRCRAFT AG
HONEYWELL INTERNATIONAL SRO
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE TURBOMOTOARE – COMOTI
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARI AEROSPATIALE ELIE CARAFOLI – I.N.C.A.S. SA
INSTYTUT LOTNICTWA
JIHOSTROJ AS
MATERIALS ENGINEERING RESEARCH LABORATORY LIMITED
MOTOR SICH JSC MOTOR SICH JSC
PIAGGIO AERO INDUSTRIES SPA
POLITECHNIKA RZESZOWSKA IM IGNACEGO LUKASIEWICZA PRZ
POLITECHNIKA WARSZAWSKA
PRVNI BRNENSKA STROJIRNA VELKA BITES A.S.
STICHTING NATIONAAL LUCHT- EN RUIMTEVAARTLABORATORIUM
SYSGO AG
TECHNICAL UNIVERSITY KOSICE
TECHNISCHE UNIVERSITAET MUENCHEN
TECHNISCHE UNIVERSITEIT DELFT
TEKNOLOGIAN TUTKIMUSKESKUS VTT
TOBB EKONOMI VE TEKNOLOJI UNIVERSITESI
TUSAS MOTOR SANAYI AS
UNIS AS
UNIVERSITA DEGLI STUDI DI PADOVA
UNIVERSITE LIBRE DE BRUXELLES
VYSOKÉ UÈENÍ TECHNICKÌ V BRNÌ
VYZKUMNY A ZKUSEBNI LETECKY USTAV A.S.
WINNER SCS
WYTWORNIA SPRZETU KOMUNIKACYJNEGO PZL – RZESZOW SA
ZAKLADY LOTNICZE MARGANSKI & MYSLOWSKI SP ZOO
ZAPOROZHYE MACHINE-BUILDING DESIGN BUREAU PROGRESS STATE ENTERPRISE
NAMED AFTER ACADEMICIAN A.G. IVCHENKO
ZOLLERN GMBH & CO KG